În centrul FranÈ›ei se află Ile-de- France, în inima căreia se găseÈ™te Paris. Din momentul în care, în secolul al V-lea d.Chr, Clovis a stabilit capitala aici, Parisul È™i Ile-de-France au fost nucleul în jurul căruia s-a È›esut destinul acestei țări minunate.  

Parisul are reputaÈ›ia de a fi cel mai frumos È™i cel mai romantic dintre oraÈ™e încărcat de asociaÈ›ii istorice È™i rămânând influent în domeniile culturii, artei, modei, gastronomiei È™i design-ului. 

Numit OraÈ™ul Luminilor ( la Ville  Lumière)- nume datorat mai întâi faimei lui ca centru al educaÈ›iei È™i ideilor în Perioada Iluminismului È™i mai târziu adoptării timpurii a iluminatului stradal- È™i Capitala Modei, Paris este centrul economic È™i cultural al FranÈ›ei. 

Cu zeci de muzee È™i galerii de artă, parcuri frumoase, uimitoare magazine pline de cele mai renumite creaÈ›ii de modă ale lumii, precum È™i irezistibile cafenele È™i restaurante, vizitatorul Parisului este ocupat în fiecare clipă. O mare parte din oraÈ™, incluzând Râul Sena, face parte din  Patrimoniul Mondial UNESCO, fiind cea mai populară destinaÈ›ie turistică din lume cu 45 de milioane de turiÈ™ti anual. AtracÈ›iile de top ale Parisului sunt Disneyland Paris (15  mil de vizitatori anual),Catedrala Nôtre-Dame (13.6 mil), Sacre Coeur (10,5 mil), Muzeul Luvru (8,8 mil), Turnul Eiffel (7 mil), Palatul Versailles (6 mil), Centrul Pompidou (5 mil) È™i Cite des Sciences (3 mil). La începutul secolului al XX-lea, Parisul a fost acceptat drept centrul mondial al artei moderne, având ca figură centrală pictorul Paul Cezzane. Parisul a fost farul călăuzitor al noutatilor -  Turnul Eiffel, construit în 1889 pentru expoziÅ£ia naÅ£ională a comemorării centenarului RevoluÅ£iei, domină oraÅŸul.

Paris -  capitala FranÈ›ei, este cu cei 2,2 milioane de locuitori trăind în centrul oraÈ™ului (de aprox. 105 km²) È™i aproape 12 milioane de oameni care trăiesc în zonă metropolitană- una dintre cele mai mari aglomerări urbane din Europa.

Este localizat în nordul țării, pe malul râului Sena. 

OraÈ™ul Paris este divizat oficial în 20 de districte denumite arondismente, numerotate de la 1 la 20 în sensul acelor de ceasornic, pornind din centrul oraÈ™ului (care este cunoscut ca È™i Kilometrul Zero, localizat în faÈ›a catedralei Nôtre-Dame).

Arondismentele sunt numite în conformitate cu numărul lor. Adesea numit OraÈ™ul Visurilor, Parisul a fost din cele mai vechi timpuri ca o Mecca pentru artiÈ™tii È™i scriitorii în devenire, pentru gânditori È™i aventurieri.

Palatul Versailles aflat la 17 km de Paris, construit la cerinÅ£a regelui  Ludovic al XIV-lea în 1661, considerat  reÅŸedinÅ£a regală supremă. Timp de aproape 50 de ani, cei mai mari arhitecÅ£i ai vremii au lucrat pentru acest castel.

Restaurarea acestuia a început după 1919, când aici s-a incheiat Tratatul de la Versailles ce a marcat sfârÅŸitul primului război mondial.

Luvrul a fost la început imaginea artei - în timpul domniei lui Francisc I care a expus picturile sale italiene. Regii care au urmat au achiziÅ£ionat noi opere de artă ÅŸi Luvru a devenit în cele din urmă unul dintre cele mai mari muzee ale lumii, cu exponate ce datează de mai bine de ÅŸapte mii de ani.

Veţi avea apoi posibilitatea de a vă relaxa in Jardin du Luxembourg- al doilea cel mai mare parc public din Paris. Acest parc este grădina Senatului Francez, care este găzduit de Palatul Luxembourg.

O plimbare noctura prin Paris nu poate lipsi din nici un itinerariu - veti vedea de ce-si merita renumele de Oras al Luminilor. 

În Montmartre , pe dealul abrupt pe care parizienii îl numesc „La Butte” se înalţă marea bazilică albă de la Sacré-Coeur. Basilique du Sacré-Coeur a fost începută  ca un omagiu adus celor 58.000 de oameni uciÅŸi în razboaiele franco-prusace ÅŸi ca o ispăşire pentru crimele comunarzilor. PuteÅ£i trece ÅŸi prin Place Pigalle în drumul spre Centrul Pompidou, o instituÈ›ie culturală originală, în întregime dedicată artei  oderne È™i contemporane.

In Franta, mancarea e mai mult decat o necesitate - e una din marile placeri ale vietii - si, la Paris,vei pricepe cu usurinta de ce Franta isi merita renumele de capitala a gastronomiei .

Incepand de la micul dejun traditional - din care nu poate lipsi un croissant proaspat si terminand cu o cina bogata, stropita cu vinuri vechi, insotite de un platou de branzeturi selectionate atent - fiecare masa e un prilej de relaxare si incantare.

Felurile de mâncare specifice regiunii includ- fara a se limita - coq au vin (cocoÈ™ gătit cu vin, ciuperci È™i usturoi), pot-au-feu (un fel de tocană de vită cu legume), confit de canard (specialitate de rață confiata), calves’ liver (pe bază de ficat), entrecote (antricot de vită)  È™i turbot au beurre, pentru iubitorii de peste.

Evita restaurantele situate in imediata apropiere a obiectivelor turistice - la cateva zeci de metri poti gasi cafenele si bistrouri intime si cochete, mult mai reprezentative pentru gastronomia franceza.