Nordul Tării Moldovei oferă călătorului priveliÈ™ti de rară frumuseÈ›e, la care se adaugă renumitele mănăstiri construite de mari domnitori si boieri moldoveni. Zona este presărată pe toată întinderea ei cu biserici ÅŸi mănăstiri renumite pentru picturile exterioare ÅŸi interioare, edificii unice in lume. 

Suceava a fost multa vreme capitala Moldovei şi este un excelent punct de plecare pentru atracții istorice, culturale si naturale. Suceava este poarta de acces pentru a vizita mănăstirile din Bucovina.

Târgu NeamÈ› este al treilea oraÈ™ ca mărime din judeÈ›ul NeamÈ›, Moldova, România. Localitatea este renumită pentru Cetatea NeamÈ›ului, ridicată de Petru I MuÈ™at, È™i pentru prin satul (astăzi cartierul) HumuleÈ™ti, leagănul copilăriei povestitorului Ion Creangă. De asemenea, oraÈ™ul este centrul unui areal din nordul judeÈ›ului NeamÈ› în care se găsesc aproximativ 20 de mănăstiri ortodoxe, unele de o importantă valoare artistică È™i culturală, de exemplu Văratec, Agapia sau Secu.  

Mănăstirile din Nordul Moldovei

Aceste comori sunt incluse pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO ÅŸi au fost construite pentru a consolida puterea Moldovei. Călătorii sunt atraÈ™i de măiestria artistică a frescelor care acoperă atât zidurile exterioare, cat si pe cele interioare cu o mulÈ›ime de imagini ce par astfel însufleÈ›ite .Prin grija restauratorilor ÅŸi a obÈ™tilor călugăreÅŸti, lăcaÅŸurile îÅŸi continuă ÅŸi astăzi menirea, primind deopotrivă pe credincioÈ™i sau pe simplii iubitori de frumos. 

Mănăstirea NeamÈ› 

În decursul vremii Mănăstirea NeamÈ› a È›inut făclia ortodoxiei aprinsă atât in Ţările Române cât ÅŸi în întreg spaÈ›iu sud-est european. Încă de la formarea acestui aÅŸezământ monahal, călugării s-au îndeletnicit cu arta scrisului si a meÈ™teÈ™ugului în „arta de frumos” specific în timpul respectiv numai vieÈ›ii monahale. Pentru multe mănăstiri, Mănăstirea NeamÈ› a fost un simbol de inspiraÈ›ie fiind supranumită „Mănăstirea Mănăstirilor”.  

Mănăstirea Agapia este o mănăstire ortodoxă de maici din România, situată pe valea pârâului Agapia, la o distanță de 9 km de oraÈ™ul Târgu NeamÈ›.

Ea se află amplasată în mijlocul unei păduri, la o distanță de 3 km de satul Agapia (judeÈ›ul NeamÈ›). Este una dintre cele mai mari mănăstiri de maici din România, având 300-400 maici È™i aflându-se pe locul doi ca populaÈ›ie după Mănăstirea Văratec.

Mănăstirea a fost construită între anii 1641-1643. Arhitectura bisericii nu are un stil specific. Ceea ce conferă o deosebită valoare acestui monument sunt frescele pictate de Nicolae Grigorescu în perioada 1858-1861. 

Mănăstirea Văratec este una dintre cele mai mari ÅŸi mai vizitate mănăstiri ortodoxe din judeÈ›ul NeamÈ›. Aflată la numai 12 kilometri de Târgu NeamÈ› ÅŸi la 40 de kilometri de Piatra-NeamÈ›, este amplasată într-un cadru natural deosebit, Mănăstirea Văratec este situată într-o mică depresiune, de la poalele munÅ£ilor, adăpostita de culmea Dealul Mare, la o altitudine de doar 460 metri. 

Mănăstirea Putna este un lăcaÈ™ monahal ortodox, unul din cele mai importante centre culturale, religioase È™i artistice româneÈ™ti. A fost supranumită  "Ierusalimul Neamului Românesc" (M. Eminescu).

Mănăstirea se află la 33 km de oraÈ™ul RădăuÈ›i, în judeÈ›ul Suceava, în nordul Moldovei. Potrivit vechilor cronici moldoveneÈ™ti, zidirea mănăstirii, ctitorie a lui Ștefan cel Mare (al cărui mormânt se află aici), a început în anul 1466 È™i s-a terminat în 1469.

Astăzi mănăstirea este una dintre cele mai vizitate din Å£ară, captând vizitatorul prin simplitate dar  ÅŸi grandoare.  

Bine sfătuit la vreme de restriÈ™te de către sihastrul Daniil din VoroneÅ£, Åžtefan cel Mare hotărăşte, drept mulÅ£umire, înălÅ£area unei mănăstiri care să fie sfânt loc de rugăciune. Aici exista un schit de lemn, unde, conform tradiÅ£iei, a trăit Daniil Sihastrul căruia domnul, la ceas de cumpănă în timpul luptelor cu turcii, i-a cerut sfat ÅŸi ajutor. În locul vechiului schit de lemn, Åžtefan Vodă a ridicat actuala biserică, cu hramul Sfântul Gheorghe. Expresie artistică a dreptei credinÅ£e, a rafinamentului ÅŸi gustului pentru frumos, Mănăstirea VoroneÅ£ îndeamnă la reculegere, încântă inima ÅŸi mintea privitorului ce ajunge aici din toate colÅ£urile lumii.

Nordul Moldovei este o regiune din nord-estul României, alcătuită din următoarele judeÈ›e: BotoÈ™ani (fără localitățile SinăuÈ›i, RogojeÈ™ti È™i CândeÈ™ti, care fac parte din Bucovina) NeamÈ› (fără localitățile Bicazu Ardelean, Bicaz-Chei È™i Dămuc, care fac parte din Ardeal) Suceava (partea sud-estică a judeÈ›ului, restul făcând parte din regiunea istorică Bucovina).

Cuprinde un teritoriu vast, atât PodiÈ™ul Moldovei cat si Obcinile Bucovinei, contribuie semnificativ la frumuseÈ›ea si dezvoltarea turistica a întregii zone.

Bucovina este cunoscuta pentru folclor, costume, mobilier, olarit, tapiterii si covoare. Mestesugarii continua traditiile mostenite din generatie in generatie. Masti, costume traditionale, oua vopsite, obiecte din lemn sculptate, broderii si covoare care sunt inca elemente al vietii cotidiene.

Prelucrarea lemnului este mult apreciata in Bucovina, unde materialul este din belsug. Lemnul este folosit in special pentru obiecte gospodaresti, ca si pentru construirea caselor. Diferitele parti ale caselor sunt decorate cu sculpturi, ca si stalpii verandei sau poarta curtii. Zestrele includ, in fara de trusoul de textile, cani de lemn sculptate, linguri, butoaie, polonice si vase.

O ocupatie veche pe aceste meleaguri este olaritul. Sunt bine cunoscute cateva ateliere: Radauti, Marginea, Boroaia si Dolhesti. Olaritul familiei Mogopat in Marginea si cea a familiei Colibaba din Radauti sunt cunoscute in lung si-n lat pentru abilitatile lor.

Bucovina este una dintre putinele regiuni unde traditia vopsirii oualor de Pasti este inca practicata. Cele mai mari si mai grele oua sunt transformate in adevarate capodopere cu desene complicate in verde, rosu, albastru, negru si galben. In Bordina, Izvoarele Sucevei, Sucevita, Breaza, Moldova Sulita si Ulma vopsitul oualor este ocupatia de baza a femeilor.

Regiunea din Sudul Moldovei este invadata de o colecÅ£ie impresionantă de mănăstiri din secolul XV. Multe dintre acestea au fost fondate de către Åžtefan cel Mare, ca o jertfă de mulÈ›umire adusă lui Dumnezeu, de cate ori câÈ™tiga o luptă, printre acestea, una dintre cele mai impresionante este Mănăstirea Putna unde se afla ÅŸi moaÅŸtele domnitorului Åžtefan cel Mare si Sfânt.

Bucătăria naÈ›ională moldovenească a influenÈ›at mult bucătăriile tradiÈ›ionale ale altor popoare de pe teritoriul ei. Cunoscută este mămăliga – un terci din faina de porumb cu gust fin si delicios. Mămăliga este servita cu jumări, fripturi, brânza, smântâna, etc. În bucătăria moldoveneasca un rol aparte le revine produselor din carne, în special la pregătirea bucatelor calde, dar si aperitivelor.

Este populara zama de pui, borÈ™, tocana, friptura si costiÈ›a din carne de porc, mici din carne de vita, mângea din carne de berbec. 

In Bucovina, totul se mănâncă folosind smântâna, ingredientul care se regăseÅŸte în aproape toate produsele culinare bucovinene.

BorÅŸurile ÅŸi tocăturile bucovinene sunt preparate cu smântână: BorÅŸul polonez cu cartofi ÅŸi sfeclă roÅŸie, “Cuiburile de cinci” (cinci sarmale, fiecare cu umplutura ei – de pui, de porc, de vită ÅŸi de viÅ£el cu oaie – învelite toate într-o frunză de potbal), tocineii (chifteluÅ£e din “barabule” bucovinene – cartofi bucovineni), păstrăvul pregătit cu smântână etc. Alte ingrediente care caracterizează din punct de vedere culinar Bucovina sunt hribii ÅŸi păstrăvul.

Patrie a mănăstirilor, Bucovina are mâncăruri mănăstireÅŸti ÅŸi de post specifice: cârnatul de legume de la Putna, sărmăluÅ£ele cu urdă de la SuceviÅ£a, plăcinta cu ciuperci de la Dragomirna.